Close

Atunci când nu mai poți

Încerc, serios că încerc să fiu pozitiv. Îmi dau toată silința să văd totul în jurul meu cu alți ochi. Doresc să-mi pun ochelarii optimismului și să cred că mâine va fi mai bine.

Mă trezesc în fiecare dimineață cu gândul că azi este mai bine. Vreau să sper în continuare că viitorul este aproape și că nu are cum să ne lase în urmă. Sunt optimist când intru în sala de clasă și văd că, în ciuda tuturor nemulțumirilor profesorilor și părinților, avem cu cine.

Mă bucur atunci când aud vești frumoase despre oameni din trecutul meu. Mă simt fericit atunci când știu că în orice moment întind o mână voi primi una înapoi.

Dar nu pot să ignor impostura, mizeria, corupția și ignoranța în care trăim în fiecare zi.

Atunci când nu mai pot, fac o pauză, iau o gură plină de aer cu noxe și merg mai departe prin Bucureștiul ăsta blocat la ciocnirea dintre civilizații.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.